Detalii
Încărcaţi Docx
Citiţi mai multe
Acum, numărul paisprezece: „Scăldă-te… Scăldă-te în centrul unui sunet, al sunetului continuu”, cum ar fi o cascadă sau poate malul mării. „Sau dacă nu poți...” pentru că uneori, în public, nu poți face Quan Yin (meditația cu Sunetul Divin interior). Atunci, dacă ești la malul mării, poate te cufunzi în sunetul Universului, al naturii. Ca atunci când ești lângă Cascada Niagara, atunci te concentrezi asupra sunetului, până când te contopești cu esența din spatele cascadei, din spatele naturii.Există forța din spatele tuturor copacilor, apelor, râurilor, stâncilor și munților, atunci te concentrezi pe acea forță. Ascultând sunetul cascadei și concentrându-te pe forța din spatele ei, te vei contopi din nou cu Cosmosul. Sau, dacă nu, dacă poți, atunci practică Quan Yin (meditația Sunetului Divin interior). Așa scrie. Ei bine, El a descris-o în detaliu, dar nu o voi spune aici. Voi ştiţi deja, așa că nu trebuie să vă spun cum să o faceţi. „Sau practicaţi Quan Yin (Sunet) și ascultați Sunetul tuturor sunetelor.” Acum știți ce înseamnă asta. Ei bine, vă pot arăta ce spune El, dar nu lăsați ceilalți oameni să afle. Bine, practicați Quan Yin și ascultați Sunetul (Divin interior) al tuturor sunetelor. Acum ar trebui să vă fie foarte clar ca apa Râului de Nectar. Nu-i așa? Da!Acum, numărul cincisprezece: „Intonați un sunet”, cum ar fi cele Cinci Nume (Sfinte), „și lăsați-l să fie foarte lent, lent, repetând încet, și intrați în tăcere și deveniți Sinele vostru.” Uneori, vă amintiţi, spuneţi că nu vă puteţi concentra, și sunteţi deranjaţi, și una și alta și alta, așa că v-aș sfătui să repetaţi cele Cinci Nume Sfinte o vreme, poate 15 minute, poate o jumătate de oră, poate o oră, cu voce tare, în timp ce nu este nimeni altcineva în jur. Astfel, nu veţi deranja oamenii și, de asemenea, nu vă veţi dezvălui secretul. Nu lăsaţi oamenii să afle că, în acest moment, aveţi dificultăți de concentrare în timp ce ei se află în al Cincilea Samadhi. Dacă stați în autobuz și intonați aceste Cinci Nume (Sfinte) și încercați să vă concentrați cu sprâncenele încruntate, credeți că oamenii nu vă vor pune undeva? Știți unde, nu-i așa? Nu mai vorbim de faptul că deranjați tot autobuzul, și poate îl înnebuniți pe șofer. Prin urmare, aceste lucruri trebuie să le facem singuri, pentru că este treaba noastră privată. Când avem dificultăți de concentrare, este problema noastră privată. Nu deranjăm urechile altor oameni, și pe alți „Maeștri de Nivelul al Cincilea sau de Nivelul al Șaselea” din jurul nostru, ca aceia. Nu știu exact cine, dar ca aceia, de exemplu. Bine... „dar apoi intri în starea fără sunet și devii Sinele tău.”Numărul șaisprezece… Vai, Doamne, doar șaisprezece, din o sută douăsprezece, Doamne! Nu știam că El vorbește atât de mult. Nu știam că Zeul din vremurile de demult vorbea atât de mult, ceea ce noi numim „gură mare” în zilele noastre. Eu nu vorbesc niciodată atât de mult. Eu vă învăț doar o mie și zece, iar El vă învață atât de multe. Inițial, intenționam să nu vorbesc la această retragere, pentru că pur și simplu nu mai știu ce să spun. M-am gândit că orice aș avea de spus, am spus deja, așa că trebuie să practicați. Nu este nevoie să ascultați tot timpul, ci să puneți în practică ceea ce ați auzit. Asta vă este mai util. Dar simt o presiune, de parcă toată lumea stă acolo în tăcere și repetă mereu: „Maestră, spuneţi ceva.” „Maestră, vorbiţi!” „Maestră, este timpul; este timpul de prelegere sau nu?” Vai, și simt o presiune atât de mare, așa că am renunțat. Mă supun voinței voastre. Spun că bine, atunci voi spune ceva, și așa se ajunge ca eu să vorbesc așa. Este mai greu să rămân tăcută decât să vă vorbesc. Așa că m-am gândit că bine, nu contează, dă-le ceva, și atunci vor tăcea cu toții.Pentru că suntem cu toții obișnuiți să ascultăm, să auzim, și de aceea nu putem accepta tăcerea. Foarte dificil. Poate că după trei ani, vă obișnuiţi. Dar nu știu ce faceţi între timp, și nu știu ce fac eu între timp. Probabil că amândoi ne vom călca pe nervi, având atâta presiune. Ca cei patru călugări care au jurat să facă o retragere în tăcere timp de șapte zile. Dar apoi, când s-au așezat împreună, deodată a fost un călugăr care a luat cuvântul, spunând: „Știți, în această retragere, trebuie să vă amintiți, niciunul dintre noi nu poate spune nimic!” Și apoi al doilea a spus: „De ce vorbești acum?” Iar al treilea a spus: „Doamne, amândoi ați încălcat preceptul.” Iar al patrulea a spus, „Eu n-am spus nimic. Eu sunt singurul care n-a vorbit deloc!” Bine, și eu sunt singura care nu a vorbit niciodată aici.Bine. Să presupunem că vă este greu să vă concentraţi; din nou, puteți alege orice literă și să încercaţi să urmaţi începutul și rafinarea treptată a sunetului, a acelei litere, și apoi veţi fi treji. Poate când dormiţi și apoi încercaţi să vă treziţi; este foarte dificil. Așa că încercaţi să faceţi ceva nou, cum ar fi să inventaţi o literă, un „A” sau un „Om” sau ceva, și încercaţi să duceţi la capăt la început ca ... doar în mintea voastră, nu deranjaţi vecinii; dacă sunteţi singuri, puteți. Apoi continuați cu un sunet inițial foarte brut al literei, pronunțându-l în mintea voastră sau cu voce tare, iar mai târziu rafinați-l în cele din urmă până la tăcere. În acel moment veți fi treji, poate, sau treziți. Sau cel puțin treji, din „samadhi”-ul vostru.Numărul șaptesprezece: „În timp ce asculți orice instrumente cu coarde, încearcă să auzi sunetul componentei lor centrale și astfel devii omniprezentă”, sau cel puțin fii una cu omniprezența, sau cel puțin amintește-ți de omniprezență. Pentru că atunci când mergem la un concert sau mergem la teatru, poate că este dificil să ne concentrăm asupra Luminii (Divine interioare) și atunci nu veți vedea nimic, așa că trebuie să ascultați muzica. Dar atunci încercaţi, în timp ce ascultați muzica, încercaţi să vă amintiţi nota centrală, nota fără notă a întregii muzici, și atunci, în acel moment, poate că veţi intra și voi în omniprezență. Așadar, în timp ce priviţi spectacolul de teatru, sau în timp ce ascultați muzica, vă aflaţi în interiorul vostru și nu vă pierdeţi în veselia naturii efemere a lumii. Capiche? (Da.) Sper că m-am făcut înțeleasă.Vai, Doamne, El vorbește mult. Suntem doar la optsprezece. Oh, nu îndrăznesc să citesc mai departe. Nu îndrăznesc să întorc paginile. Vai, Doamne. Vedeți asta? Sau putem să o facem mâine seară din nou, nu? Da, sigur, sigur. O, este aproape ora nouă. Slavă Domnului, slavă Domnului că cineva a inventat ceasul. Vorbesc de la șapte și jumătate, nu? (Da.) A trecut deja o oră și jumătate. Pentru statura mea mică, este mult.Acum, numărul optsprezece: Te poți concentra sau îți poți îndrepta mintea departe de toate aceste gânduri haotice „intonând un sunet audibil și apoi din ce în ce mai puțin pe măsură ce sentimentul tău se adâncește în această armonie tăcută.” Mai întâi, intonați audibil, apoi din ce în ce mai puțin audibil până când intrați în tăcere și vă armonizați cu Universul. Așa vă concentrați uneori. Ne putem concentra asupra celor Cinci Nume Sfinte în acest fel. Nu trebuie să căutați în altă parte. Deoarece este deja foarte dificil pentru voi să vă amintiți cele Cinci Nume (Sfinte). Cred că nu ar trebui să fie nevoie să includ un alt nume sau o altă literă. O să creez și mai multă confuzie. Așadar, dacă vă amintiţi, atunci faceţi asta; dacă vă amintiţi. Dacă nu puteți, desigur, atunci luaţi orice la care mintea voastră se gândește în acel moment, opriţi-o. Opriţi-o chiar acolo și ocupaţi-vă doar de treaba noastră, și lăsaţi-o să uite unde vrea să rătăcească și unde vrea să se ducă.Mintea vrea mereu să se ducă undeva și să facă ceva, în interior, așa că o oprim exact acolo unde ne-am amintit, și ne întoarcem, ne concentrăm. Probabil că în acel moment, se gândea la înghețată (vegană). Așa că, dacă continuaţi să o urmaţi, vă va duce la magazinul de înghețată (vegană) de lângă, iar apoi vă va goli buzunarul și timpul în acel cornet de înghețată (vegană), din nou. Așadar, în momentul în care se gândește la înghețată (vegană), dacă sunteţi în meditație sau acasă și dacă nu vreţi să ieșiţi pe vremea rece ca să aduceţi înghețată (vegană), dacă nu vreţi să vă pierdeţi timpul cu asta, sau dacă spuneţi: „Mâine mă duc în oraș și, apropo, îţi voi da înghețată (vegană).” Acum transformaţi cuvântul înghețată (vegană) într-un țipăt puternic, apoi urmaţi cuvântul până când devine din ce în ce mai puțin puternic, până când reintraţi în armonia voastră. Și așa ne întoarcem și obținem victoria asupra minții rătăcitoare.Photo Caption: “D-ZEU face natura toată frumoasă”
